Şcoala era dotată cu o reţea cablată pentru iluminatul electric, iar aprovizionarea cu apă se făcea de la o fântână care exista în curte. La început, cele două săli de clasă erau suficiente pentru numărul de elevi care frecventau şcoala, dar în 1961 - din cauza creşterii populaţiei şcolare - conducerea şcolii a fost nevoită să închirieze o clădire de pe strada Viitor nr.1, care avea două săli mici, necorespunzătoare pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului instructiv-educativ. Şcoala a mai închiriat o clădire de pe strada Oituz nr. 42 (casa Dobrescu).
     Creşterea populaţiei a impus construirea în 1962 a unei aripi adăugate localului, alcătuită din 3 săli de clasă, realizate tot prin contribuţia voluntară a cetăţenilor din cartier şi cu sprijinul efectiv al elevilor şi al cadrelor didactice din şcoală.
     În anul 1971 a fost introdusă în şcoală şi clasa a IX-a, în conformitate cu măsurile luate pentru generalizarea învăţământului de 10 ani. Până în 1975, şcoala a purtat denumirea de "Şcoala generală de 10 ani nr. 5 Călăraşi", după care s-a revenit la "Şcoala generală nr. 5 Călăraşi", respectiv "Şcoala cu clasele I-VIII nr. 5 Călăraşi".
     În anul 1969 s-a preluat localul liceului pedagogic, mutat în reşedinţa judeţului Ialomiţa, Slobozia.

      Acest local, situat în Strada Călăraşilor nr. 2 (azi Bd. Nicolae Titulescu), era o şcoală modernă pentru acea perioadă; dispunea de 8 săli de clasă (4 la parter şi 4 la etaj) şi era prevăzut cu încălzire centrală, instalaţie telefonică, canalizare şi grupuri sanitare interioare.
Populaţia şcolară, aflată în creştere explozivă, a impus suplimentarea sălilor de clasă, cu atât mai mult cu cât, din 1974, localul vechi a fost preluat de "Şcoala profesională de construcţii". 
       În anul şcolar 1973-1974 localul din strada Călăraşilor a fost extins cu 4 săli de clasă. Între timp, Şcoala profesională de construcţii s-a mutat la Slobozia, iar localul din Strada Şcolii, îmbunătăţit cu un atelier şi o cancelarie, a fost preluat din nou, începând din anul 1976, de Şcoala generală nr. 5.
      Din nevoia acută de spaţiu, cele 3 săli de atelier din curtea localului vechi au fost amenajate ca săli de clasă începând cu anul şcolar 1978-1979. 
      Din 1990, ca urmare a reducerii efectivelor claselor la 25 de elevi, a crescut numărul de clase iar spaţiul a devenit din nou insuficient; până în 1999 activitatea s-a desfăşurat în trei schimburi, cu ora de 45 de minute şi pauza de 5 minute. 
      În 1991 s-a început construcţia unui nou local, cu trei nivele, în prelungirea celui existent din B-dul Nicolae Titulescu nr.2. Construcţia s-a realizat cu intermitenţe din cauza lipsei fondurilor. La 1 septembrie 1999 s-a dat în folosinţă o aripă a acestui nou local, compusă din 20 săli de clasă, 1 laborator de fizică, 1 laborator de chimie, 1 laborator de informatică, 1 laborator de biologie, 1 cabinet de director, 1 cabinet de director adjunct, o cancelarie, o sală de festivităţi, 7 grupuri sanitare. S-au abandonat temporar lucrările la corpul de clădire cu sala de sport.

      Este o clădire modernă, spaţioasă iar sălile de clasă au în dotare mobilier modern: bănci de o persoană, table rabatabile etc.
       Data de 1 septembrie 1999 a fost o adevărată sărbătoare pe care elevii şi cadrele didactice au aşteptat-o mult timp; ea a însemnat sfârşitul învăţământului în schimburi şi a marcat începutul unei etape noi în istoria şcolii.
       La 19 aprilie 2002 s-au reluat lucrările la ultimul corp al clădirii, care s-au finalizat la începutul lunii octombrie 2002. Au urmat lucrări de reamenajare a curţii şcolii şi a celui de-al doilea teren de sport şi construirea unui gard nou. În decembrie 2002 s-a instalat o centrală termică pe gaz metan care asigură încălzirea întregii şcoli.
      În cadrul acţiunii de personalizare a şcolilor, în noiembrie 2003, "Şcoala cu clasele I-VIII nr. 5 Călăraşi" şi-a schimbat numele, devenind "Şcoala cu clasele I-VIII Nicolae Titulescu Călăraşi".
       De-a lungul ultimilor ani, prin fonduri alocate de comunitatea locală, a continuat procesul de modernizare a infrastructurii:
- construcţia şarpantei pentru localul vechi şi înlocuirea şarpantei în localul nou
- schimbarea parchetului în localul vechi
- înlocuirea mobilierului din clase, laboratoare şi cabinete cu mobilier modern şi funcţional
- înlocuirea tâmplăriei cu uşi şi ferestre termopan
- amenajarea de cabinete de limba română, matematică, limbi străine, tehnologie, religie
- amenajarea celui de-al doilea laborator de informatică şi instalarea de aer condiţionat în cele două laboratoare de informatică
- achiziţionarea de calculatoare şi conectarea şcolii la internet, începând din mai 2000
- dotarea laboratoarelor şi cabinetelor cu echipamente şi aparatură nouă.

De-a lungul anilor, şcoala a avut următoarea conducere: