IMAGINI DIN LABORATORUL AEL
DOTARE
Şcoala noastră are doua laboratoare de informatică, situate la etajul II - corpul B.
Ambele laboratoare sunt dotate cu aer condiţionat.
1. LABORATORUL AEL
- O rețea compusă din:
- server HP PROLIANT ML110 (SEI IV)
- 10 calculatoare desktop HP COMPAQ procesor Pentium 4 2,8 GHz, 256 Mb RAM, 40 Gb HDD (SEI IV)
- 1 calculator desktop procesor Intel Core 2 Duo 2,2 GHz, 2 Gb DDR2 RAM, 220 Gb HDD (PGDS)
- 15 calculatoare desktop procesor Intel Core 2 Duo 2 GHz, 1 Gb DDR2 RAM, 160 Gb HDD (PGDS)
- 1 calculator portabil HP COMPAQ 6710b, procesor Intel Core 2 Duo 2 GHz, 1 Gb RAM, 120 Gb HDD (PGDS) - Imprimantă color HP Laser Jet 2605 (PGDS)
- Imprimantă HP Laser Jet 1022 n (SEI IV)
- Proiector EPSON EMP-X5 (PGDS)
- Cameră foto CANON PowerShot A650 IS (PGDS)
- Cameră video CANON DC 100 (PGDS)
- Scanner HP Scanjet 2400 (SEI IV)
2. LABORATORUL VECHI
- O rețea compusă din:
- 1 calculator Pentium 4 2,8 GHz, 512 Mb DDR 400, 80Gb-HDD
- 1 calculator First Byte 2200+, 128 Mb-RAM, 40Gb-HDD
- 3 calculatoare First Byte 2400+, 128 Mb-RAM, 40Gb-HDD
- 1 calculator AMD Duron 1.2 GHz, 128 Mb-RAM, 20 Gb-HDD
- 5 calculatoare IBM Pentium II Intel MMX (P&G 2000) - Imprimantă HP Laser Jet 1018 (PGDS)
- Imprimantă color CANON BJC 5100, format A3
- Scanner Mustek 600 CP
- Cameră Web Philips
FILE DE ISTORIE
19 ianuarie 1996: ȘANSE EGALE
La începutul anului 1996, nici eu, nici colegele din catedra de matematică nu eram prea familiarizate cu utilizarea unui PC.
Știam însă că progresul este strâns legat de tehnologia informaţiei, iar o şcoală de valoarea şcolii noastre nu putea rămâne în afara progresului.
Se impunea, aşadar, introducerea informaticii în planul de învăţământ al şcolii, cu atât mai mult cu cât numeroşi elevi doreau să se iniţieze în utilizarea calculatorului şi frecventau cursurile organizate de Clubul Elevilor şi FORDOC, care erau situate departe de cartierul în care locuiau ei.
Dar calculatoarele erau foarte scumpe, iar şcoala nu avea resurse financiare pentru a cumpăra calculatoare.
Am aflat de programul ȘANSE EGALE lansat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă Soros şi am început elaborarea proiectului.
Aveam argumente serioase: o şcoală cu 102 cadre didactice, 62 de clase în care învătau 1850 elevi, dintre care mulţi cu rezultate foarte bune la concursurile pe discipline.
Accesul la tehnica de calcul avea două obiective:
- unul informativ, care viza iniţierea elevilor în utilizarea calculatoarelor, însuşirea unor noţiuni de bază ale unor limbaje de programare şi a unor cunoştinţe specifice altor discipline;
- unul formativ, care avea în vedere dezvoltarea gândirii elevilor şi a capacităţii de a recepţiona şi sistematiza informaţii.
Proiectul nostru întrunea toate condiţiile de eligibilitate, dar am avut emoţii deoarece concurenţa a fost mare: au participat aproximativ 200 de şcoli, dintre care au fost selectate 41 şcoli, printre care şi şcoala noastră. Am primit:
- 1 server 486 DX 2-80, 850 Mb HDD, 8 Mb RAM, 14" mono monitor
- 1 staţie color 486 SX -33, 4 Mb RAM, CD-rom 8x, 14" mono monitor
- 5 staţii mono 486 SX-33, 4 Mb RAM, 14" mono monitor
- imprimantă HP LaserJet 5L
- modem 9600
- conectică reţea.
Valoarea totală a donaţiei a fost de 5997 $.
Deşi ulterior le-am up-gradat, din cauza evoluţiei rapide din acest domeniu aceste calculatoare au devenit în câţiva ani inutilizabile, iar pe 16 noiembrie 2004 au fost date la casare.
Ele au însă pentru şcoală o valoare istorică şi sentimentală: au marcat introducerea informaticii în Școala generală nr. 5 Călăraşi (devenită între timp Școala generală "Nicolae Titulescu" Călăraşi).
prof. Adriana Constantin
Ianuarie 1996 - primul laborator de informatică
În ianuarie 1996 s-a amenajat primul laborator de informatică. Situat într-o sală de 24 mp, acesta era compus din 7 calculatoare şi o imprimantă laser HP, provenind de la Fundaţia pentru o Societate Deschisă SOROS în cadrul programului ȘANSE EGALE. Proiectul a fost elaborat de profesoara de matematică Adriana Constantin. Ulterior, s-au mai primit alte 3 calculatoare de la Inspectoratul Școlar Judeţean Călăraşi.
Septembrie 1999: noul laborator de informatică
Vechiul laborator a devenit neîncăpător şi, în septembrie 1999, s-a amenajat noul laborator de informatică într-o sală spaţioasă din noul local al şcolii.
Calculatoarele erau însă insuficiente în raport cu numărul elevilor. Dar în noiembrie 1999 ne-a surâs din nou şansa: PROGRAMUL P&G 2000. Școala a participat la acest program cu un proiect elaborat de prof. Adriana Olaru şi a obţinut 5 calculatoare IBM şi conectare gratuită la Internet, câte 10 ore pe lună, timp de un an.
În aprilie 2000, şcoala a obţinut o sponsorizare de 12000000 lei de la Banca Comercială pentru procurarea echipamentului necesar conectării definitive la Internet. În mai 2000, reţeaua de calculatoare a fost conectată la Internet la ROEDUNET prin linie telefonică închiriată, având acces nelimitat.
16 noiembrie 1999: P&G 2000 |
 |
În octombrie 1999, cel mai performant dintre cele 10 calculatoare ale reţelei din laboratorul de informatică era un Pentium I.
Atunci am aflat de programul P&G 2000, care a fost mult mediatizat pe canalele TV şi care a determinat un climat de competiţie între şcolile din ţară.
Ne-am mobilizat cu toţii la muncă: profesori, învăţători, elevi. În calitate de coordonator al proiectului, primeam zilnic teancuri de compuneri şi desene şi era destul de dificil să le aleg pe cele mai frumoase.
Majoritatea compunerilor au fost apoi redactate pe calculator cu ajutorul procesorului de texte şi ilustrate cu imagini sugestive din toate domeniile: istorie, literatură, geografie, etc.
S-a acordat multă atenţie încadrării în pagină, redimensionării desenelor încât să existe un raport armonios între text şi imagine.
Am făcut fotografii care să prezinte aspecte cât mai reprezentative din viaţa şcolii noastre, le-am scanat şi le-am inserat în paginile proiectului; scannerul era ultima achiziţie a laboratorului nostru şi ne-a fost foarte util la realizarea proiectului.
Totul era frumos pe ecran, dar noi nu aveam imprimantă color; ne-a scos din încurcătură firma Optim Soft, care ne-a pus la dispoziţie imprimanta.
Deşi am avut în vedere factorul estetic, eram conştientă că nu acesta este criteriul esenţial în selectarea şcolilor câştigătoare.
Mi-am concentrat atenţia îndeosebi asupra a două elemente:
- un memoriu din care să reiasă cât de necesare sunt aceste calculatoare celor peste 1700 de elevi ai şcolii şi faptul că în şcoala noastră informatica se bucură de un larg interes din partea elevilor şi profesorilor;
- un curriculum de utilizare a calculatoarelor cu obiective, responsabilităţi şi termene precise.
Au fost 10 zile de muncă febrilă, în care am valorificat din plin săptămâna de vacanţă de la sfârşitul lui octombrie.
Au urmat încă 20 de zile chinuitoare de aşteptare, în care am văzut la televizor alte şcoli câştigătoare.
Vestea că am câştigat a produs o explozie de bucurie în rândul elevilor: era răsplata binemeritată pentru munca depusă.
Am fost puţin dezamăgiţi că nu erau calculatoare multimedia, cum ne aşteptam. Însă am obţinut o sponsorizare de la BRD Călăraşi care ne-a permis integrarea lor în reţeaua existentă;
de asemenea, am dotat două dintre ele cu unitate CD-ROM şi placă de sunet.
Peste un an, doi şi aceste calculatoare vor fi depăşite. Va mai exista oare un program generos ca P&G 2000 care să ofere şcolilor, în cadrul unei competiţii la nivel naţional, calculatoare noi?
prof. Adriana Olaru
16 noiembrie 2004: o nouă filă de istorie
Astăzi, 16 noiembrie 2004, aniversăm 5 ani de la primirea celor 5 calculatoare P&G 2000.
Două evenimente marchează această zi: bătrânele calculatoare de la ŞANSE EGALE "ies la pensie" după ce şi-au făcut datoria şi lasă locul altor 5 calculatoare noi dobândite prin eforturi financiare deosebite din partea şcolii.
În reţeaua noastră au mai apărut 3 calculatoare AMD SEMPRON 2200+, 1 calculator AMD SEMPRON 2400+ şi un PENTIUM 4 2,8 GHz care are în dotare o placă video n Vidia Ge Force FX5200 şi TV Tuner.
Se mai adaugă şi o cameră web Philips - bonus din partea firmei SPEED COMPUTERS Călăraşi, de la care am achiziţionat calculatoarele.
Suntem şcoala generală cu cea mai bună dotare din judeţul Călăraşi. Laboratorul are acum o reţea formată din 12 calculatoare funcţionale conectate la Internet;
biblioteca, secretariatele şi birourile directorilor au încă 5 calculatoare şi 2 imprimante, iar clasele cu program suplimentar de muzică un calculator.
Dar sunt ele suficiente pentru o şcoală cu peste 1500 de elevi?
Programul SEI de dotare a şcolilor cu calculatoare se va extinde şi la şcolile generale, aşa cum s-a promis?
2005: SEI IV - de la speranţe la dezamăgiri
Iulie 2005: suntem anunţaţi că vom primi în cadrul programului SEI IV o reţea de 30 de calculatoare + server şi ni se cere să amenajăm sala în mod corespunzător.
Alegem cea mai mare sală disponibilă şi trecem la măsurători, proiectarea instalaţiei electrice, a mobilierului şi realizarea de schiţe de dispunere a acestuia în funcţie de dimensiunile şi particularităţile sălii (stâlpi de susţinere, amplasarea uşilor, etc).
În august aflăm că vom primi doar 10 calculatoare.
Planurile noastre par spulberate de această decizie a MEC prin care se atribuie în mod egal 10 calculatoare atât şcolilor cu 3 - 400 de elevi, cât şi celor cu 1500 de elevi (câţi are şcoala noastră).
Suntem în dilemă: refacem proiectul de amenajare a laboratorului ori continuăm proiectul existent?
Am luat hotărârea să realizăm proiectul iniţial în ideea că în timp vom completa reţeaua de calculatoare fie prin fonduri proprii, fie prin sponsorizări ori proiecte în cadrul altor programe.
Ulterior, avea să se dovedească o decizie înţeleaptă!
În octombrie s-au adus calculatoarele şi s-a realizat reţeaua. Altă dezamăgire: nici una din staţii nu avea unitate CD-ROM.
Ni s-a explicat că nu au fost prevăzute unităţi CD-ROM din motive de securitate a reţelei. În noiembrie s-a realizat instruirea AEL a cadrelor didactice, a secretarei şi administratorului de reţea.
Pe forumul portal.edu.ro numeroşi profesori din şcolile generale îşi exprimă nelămurirea privind modul cum vom realiza lecţii cu clase de 25-30 de elevi în laboratorul virtual AEL cu 10 staţii;
s-au dat răspunsuri vagi, de genul "cu bunăvoinţă se poate orice". Multe şcoli au renunţat să mai caute soluţii la această problemă.
Monitorizarea a scos în evidenţă ineficienţa uriaşei investiţii realizate.
Şcoala noastră a găsit o modalitate "originală" de utilizare a softului AEL în cadrul disciplinei opţionale "Matematică pe calculator", prin care s-au parcurs multe lecţii de matematică în ore cu grupe de 12-15 elevi.
Am primit felicitări pentru iniţiativa noastră cu ocazia verificărilor efectuate în etapa de monitorizare.
Totuşi, acestea sunt doar paleative care nu justifică investiţia la nivel naţional făcută în cadrul etapei SEI IV.
2007: PGDS - o șansă pentru școala noastră!
Din 2005 am căutat soluţii de finanţare pentru extinderea reţelei AEL; abia în 2007 s-a ivit ocazia mult aşteptată: Programul de Granturi pentru Dezvoltarea Şcolară la care şcoala noastră a participat cu proiectul Prietenul meu - Calculatorul, fiind una din şcolile câştigătoare.
Coordonatorul echipei de proiect este subsemnata - prof. Olaru Adriana - administrator AEL şi responsabil cu programe comunitare.
În octombrie am realizat achiziţiile prin procedura Cerere de ofertă, care ne-a dat posibilitatea să valorificăm în mod optim grantul acordat în cadrul proiectului.
Astfel, în devizul estimat al proiectului erau prevăzute doar 15 calculatoare desktop Pentium IV şi un notebook, toate cu SO Windows XP.
Noi am cumpărat 16 calculatoare desktop şi 1 notebook HP Compaq 6710s, toate cu procesor Intel Core 2 Duo şi SO Windows Vista.
În plus ne-au rămas bani pentru alte echipamente care nu erau prevăzute iniţial: videoproiector, imprimantă laser, imprimantă laser color, cameră foto, cameră video.
În noiembrie am integrat noile calculatoare în reţeaua existentă din laboratorul AEL, am instalat platforma AEL, am completat baza de date AEL şi am creat conturi de utilizator pentru toţi elevii din gimnaziu (circa 650 de elevi).
De asemenea, am renunţat la conexiunea la internet de la ROEDUNET şi am optat pentru o conexiune ClickNet - incomparabil mai rapidă şi mai stabilă decât cea veche.
Cu 5-6 ani în urmă, ni se părea o utopie un laborator în care să desfăşurăm lecţiile cu o clasă întreagă, iar fiecare elev să stea singur la calculator; acum avem un laborator complet, cu 26 de calculatoare.
La toate lecţiile din laboratorul AEL se foloseşte videoproiectorul; elevii urmăresc pe ecran explicaţiile profesorului, iar profesorul nu mai pierde timp să treacă pe la fiecare elev să-i explice cum şi ce trebuie să facă.
Francezii care ne-au vizitat şcoala au fost impresionaţi de dotarea la standarde occidentale a laboratorului AEL.
Totuşi, nu suntem pe deplin mulţumiţi. Laboratorul AEL are calculatoare din două generaţii diferite, cu două sisteme de operare diferite (Windows XP şi Windows Vista), şi tot ce decurge de aici: incompatibilităţi de soft, de drivere şi, implicit, dificultăţi în predarea anumitor lecţii.
Laboratorul vechi este şi mai eterogen şi, în plus, incomplet. Introducerea disciplinei Tehnologia Informaţiei în trunchiul comun la gimnaziu, aşa cum se preconizează, ar pune şcoala noastră într-o situaţie dificilă!
Căutarea oportunităţilor pentru dotarea laboratoarelor este o preocupare permanentă!