Prefectura	Consiliul Judetean	Bratul Borcea	Judecatoria
Primaria	Casa de Cultura	Banca Comerciala	Gara Calarasi

Istorie

      Judeţul Călăraşi este unul din cele mai tinere judeţe ale ţării, fiind creat în ianuarie 1981. Situat la hotarul de sud-est al României, pe cursul Dunării şi al Braţului Borcea - ocupând o parte din Câmpia Munteniei - judeţul Călăraşi are o suprafaţă de 5.074 kmp şi o populaţie de aproximativ 350.000 locuitori, reşedinţa judeţului aflându-se în municipiul Călăraşi. Judeţul se învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu judeţul Constanţa, la vest cu judeţul Giurgiu şi Ilfov şi la sud cu Bulgaria.
      Aşezarea şi condiţiile de relief şi clima favorabile au dus la apariţia aşezărilor omeneşti, în acest perimetru, încă din epoca neolitică. De-a lungul Dunării, Borcei, Argeşului şi Văii Mostiştei, au inflorit culturile Boian şi Gumelniţa - culturi autohtone - unele dintre cele mai expresive culturi neolitice din sud-estul Europei. Populaţia locală a trecut, la începutul epocii metalelor, printr-un proces de asimilare cu populaţii răsăritene de stepă. Despre populaţia getică deplin formată se poate vorbi, pe actualul teritoriu al judeţului, încă din prima epocă a bronzului. Cercetările arheologice au scos la iveală dovezi care atestă legături foarte puternice, mai vechi decât restul Daciei, a populaţiei getice cu românii care şi-au facut simţită prezenţa la Dunărea de Jos.
      Evul Mediu pe aceste meleaguri se caracterizează prin prezenţa unor aşezări importante, pentru care domnitorii vremii au luat măsuri de dezvoltare şi iniţiere. Din cele peste 60 de aşezări amintim satele fortificate: Coconi, Căscioarele, Cornăţel, Lichireşti şi Gurguiaţi. Ca aşezare de hotar Lichireşti găzduia, la sfârşitul secolului XVII, o unitate de călăraşi-ştafetari cu rol de pază şi transmiterea corespondenţei spre Istambul. Prezenţa acestora contribuie la schimbarea numelui localităţii, în jurul anului 1790, din Lichireşti în Călăraşi. În secolul XIX aşezarea cunoaşte o dezvoltare din ce în ce mai rapidă, datorită schelei de pe Borcea şi a târgurilor periodice organizate aici, fapt ce impune mutarea reşedinţei judeţului Ialomiţa de la Urziceni la Călăraşi şi transformarea sa în oraş, în anul 1833. Devenit oraş liber în urma Hrisovului emis de Dimitrie Barbu Stirbei în 1852, oraşul Călăraşi va cunoaşte o nouă etapă în dezvoltarea sa. Din 1981 municipiul Călăraşi devine reşedinţa judeţului cu acelaşi nume.

Geografie

      Judeţul dispune de un relief în care caracteristica predominantă o reprezintă câmpia grupată în patru unităţi mari (Câmpia Bărăganului Mostiştei - Bărăganul Sudic - Câmpia Vlasiei, Câmpia Burnasului, Lunca Dunării) şi luncile şi Bălţile (Balta Borcei, văile Argeşului şi ale Dunării).
      Reţeaua hidrografică este reprezentată, în primul rând, de fluviul Dunărea ce delimitează la sud şi sud-est teritoriul judeţului. Acesta se desparte în două braţe - Borcea pe stânga şi Dunărea Veche pe dreapta - care închid între ele Balta Ialomiţei. Argeşul afluiază în Dunăre la vest de Olteniţa, după confluienţa cu Dâmboviţa la Budeşti.
     În afara lacurilor, pe raza judeţului mai există o reţea de lacuri de acumulare. Acestea sunt amenajări complexe având ca utilitate principală asigurarea apei pentru irigaţii şi secundar asigurarea luciului de apă pentru piscicultură în regim refurajat.

Resurse naturale

      Principala bogăţie naturală o constituie terenurile agricole, care ocupă peste 84% din suprafaţa judeţului. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri şi din solurile aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producţiei vegetale.
      Vegetaţia forestieră, care ocupă 4.4% din suprafaţa judeţului, este formată îndeosebi din speciile: plop euro-american, salcâm, stejar brumăriu, salcia albă, frasin de câmp, stejar peduncular, ulm, tei, arţar tătărăsc.
      Fauna cuprinde specii de interes cinegetic dintre care sunt de menţionat: mistreţul, căpriorul, fazanul şi iepurele.
      În judeţ s-au descoperit şi se exploatează gaze şi petrol în nisipurile meotiene de pe raza comunei Ileana. Există de asemena argile la Budeşti, nisipuri şi pietrişuri exploatate din aluviunile Dunării, Argeşului şi Dâmboviţei.

Economie

     După 1990, restructurarea economiei s-a realizat prin înfiinţarea de noi unităţi mici şi mijlocii, cu capital privat autohton sau mixt. Activitatea economică din judeţ se desfăsoară în: regii autonome, cu activităţi de producere şi distribuţie a energiei electrice şi termice, telecomunicaţii, gospodărie comunală şi locativă; societăţi comerciale cu capital de stat, societăţi cormerciale cu capital mixt (de stat şi privat), societăţi comerciale cu capital privat şi cooperatist precum şi societăţi cu capital integral strain. În judeţ mai functionează peste 1000 de asociaţii familiale care sunt orientate cu precădere către comerţ, alimentaţie publică şi sfera serviciilor.
      Prin aplicarea Legii fondului funciar nr. 118/1991, circa 61.5% din suprafaţa agricolă a judeţului se află în proprietate privată. Urmare a acestei legi, au luat fiinţă societăţi agricole cu personalitate juridică din desfiinţarea fostelor CAP-uri. Fiind un judeţ de câmpie, agricultura deţine ponderea în economia judeţului Călăraşi. Baza agriculturii o reprezintă fondul funciar având următoarea structură: teren arabil 82,7%, păşuni şi fâneţe 0,9 %, vii 0,8%, livezi 0,2%.
      Industria judeţului este orientată cu precădere pe activităţi prelucrătoare. Ramurile cu pondere în industria judeţului sunt: industria alimentară şi a băuturilor, industria metalurgică, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie. Anii '90 au marcat o perioadă de stagnare pe plan industrial, caracterizată de divizarea sau restructurarea coloşilor industriali (Combinatul Siderurgic Călăraşi, Combinatul de Celuloză şi Hârtie Călăraşi). În ultima perioadă s-a înregistrat o tendinţă de creştere a producţiei industriale. Menţionăm principalele unităţi industriale din municipiul Călăraşi:
- S.C. "Comceh" SA (fostul Combinat de Celuloză si Hârtie Călăraşi);
- unităţile de pe fosta Platformă siderurgică: S.C. "Marctrust Consid" SA, S.C. "Donasid-Tenaris" SA, S.C. "Astalrom" SA, S.C. "Sidertrans" SA, "Repsid-Martifer" SA;
- fabrica de sticlă "Saint Gobain" (capital francez), dată în folosinţă în ianuarie 2007; este cea mai mare fabrică de geam plat din Europa;
- fabrica de confecţii S.C. "Catex" SA;
- S.C. "Avicola" Călăraşi;
- combinatul de carne "ALDIS" - cel mai mare producător de mezeluri din România;
- fabrica de oxigen, argon şi azot a concernului SIAD;
- fabrica de zahăr;
- fabrica de nutreţuri combinate.

Transporturi şi turism

În domeniul transporturilor, judeţul Călăraşi are şansa de a fi traversat de una din cele două autostrăzi din ţară: Autostrada Soarelui. Traficul auto se mai desfăşoară de asemenea pe o reţea de drumuri publice ce măsoară 1102 km (din care 385 km de drumuri naţionale). Judeţul Călăraşi beneficiază de o reţea de căi ferate în lungime totală de 243 km. Riveranitatea judeţului Călăraşi la Dunăre crează condiţii pentru transportul naval de mărfuri şi călători.
     Deşi judeţul Călăraşi dispune de un potenţial turistic deosebit (Dunărea, cu ostroavele sale sălbatice, cu flora şi fauna deltaice, lacurile şi bălţile populate cu peşte, la care se adaugă fondurile de vânătoare în pădurile de foioase), activitatea turistică este slab reprezentată. Baza materială a turismului se compune din 8 unităţi de cazare turistică: 3 hoteluri, 2 moteluri şi 3 pensiuni , cu o capacitate de 553 locuri (în anul 2007).